marți, 31 mai 2011

Din ce alimente extragem vitaminele esenţiale pentru organism

Lipsa vitaminelor din organism poate duce foarte uşor la anemie, osteoporoză, probleme ale tenului şi părului, dar şi la multe alte afecţiuni, atrag atenţia specialiştii Reţelei private de sănătate REGINA MARIA (Realitatea.net)

Nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare
Nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare



Vitaminele sunt substanţe chimice cu rol în procesele vitale ale organismului, fiind enzime care modulează reacţiile intracelulare.

„Foarte important este faptul că nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare”, explică dr. Cătălina Puşcaşu, medic specialist, medicină de familie REGINA MARIA.

Potrivit acesteia, vitaminele sunt extrem de importante în special pentru femei, dat fiind că organismul acestora nu poate sintetiza sau stoca tot timpul vitamine, iar pentru funcţionarea în parametri optimi, prezenţa vitaminelor şi mineralelor este esenţială.

”Organismul unei femei este într-o continuă schimbare, astfel că nevoile unei femei aflate la vârsta la care îşi doreşte un copil sunt total diferite de ale unei femei însărcinate sau ale unei femei aflate la menopauză”, spune dr. Cătălina Puşcaşu.

Vitamina A: caise, morcovi, pepene galben, dovleac. Vitamina A are un rol esenţial în formarea şi menţinerea sănătoasă a oaselor, ţesutului moale (conjunctiv), pielii şi membranelor mucoase, având un important rol antioxidant.

Vitamina C: broccoli, lămâi, grapefruit şi sucul de grapefruit, kiwi, portocale, ardei, cartofi, căpşuni şi roşii. Este o vitamină esenţială fără de care organismul nu poate realiza o serie largă de reacţii metabolice şi care are o bine-cunoscută activitate antioxidantă.

Vitamina C este foarte importantă în procesul de cicatrizare, în lipsa ei rănile se vindecă foarte greu, iar calitatea ţesutului cicatricial este îndoielnică. De asemenea, este esenţială în formarea eritrocitelor, stimulează producţia de noradrenalină (neurotransmiţător esenţial), îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi starea de alertă a organismului.

Vitamina E: ulei de porumb, ulei de pește, ficat de cod, alune, unt de arahide, seminţe de floarea soarelui, germeni de ovăz și margarină. Este cel mai important antioxidant liposolubil şi oferă o protecţie superioară membranei celulare împotrivă oxidărilor. Vitamina E participă alături de alte vitamine la formarea eritrocitelor și încetinirea îmbătrânirii.

Femeile aflate în perioadă fertilă sunt sfătuite să nu exagereze în ceea ce priveşte administrarea suplimentelor de vitamina E. Studiile au demonstrat faptul că o concentraţie mare de vitamina E în organismul matern este asociată cu un risc crescut de apariţie a defectelor cardiace congenitale, în special, dacă dieta a fost prea abundentă în vitamină E în jurul perioadei în care a fost conceput copilul.

Vitamina B6: avocado, banane, mazărea, cereale, carnea, fulgii de ovăz, carnea de pasăre şi seminţele. Ajută la reglarea metabolismului şi stimularea funcţiei cognitive, producţia celulelor roşii ale sângelui şi promovează sănătatea sistemului cardiovascular, în metabolismul hemului.

Vitamina B12: produsele de origine animală - brânză, lapte, ouă, carne, în special ficat, inclusiv peştele şi crustaceele. Este esenţială pentru metabolism, diviziune celulară normală şi sinteză proteică, precum şi pentru reglarea sintezei ADN-ului. Chiar şi la concentraţii uşor sub cele normale, apar simptome precum depresie, astenie, slăbirea memoriei.

Principală consecinţă a deficitului este însă anemia pernicioasă, caracterizată printr-o triadă simptomatică: anemie, tulburări gastrointestinale şi simptome neurologice. Persoanele vegetariene au un risc crescut de a se confrunta cu deficitul acestei vitamine. În situaţia lor medicul poate recomanda anumite suplimente.

Acidul folic: legumele frunze, spanacul, sparanghelul, citricele, pepenii, căpşunile, cerealele fortifiate, mazărea, fasolea, brânzeturile cu mucegai, drojdia, ouăle, organele - în special ficatul. Are un rol esenţial în dezvoltarea sistemului nervos central (sinteză ADN şi ARN) şi protejează împotriva modificărilor genetice care pot stă la bază apariţiei cancerului.

Ajută și la prevenirea anemiei macrocitare şi creşterea nivelurilor homocisteinei, iar în timpul sarcinii previne apariţia defectelor de tub neural şi stimulează dezvoltarea normală a sistemului nervos al fătului. Unele studii au arătat că acidul folic poate chiar să exercite o acţiune protectoare a creierului împotrivă îmbătrânirii.

Vitamina D: organismul uman o poate sintetiza, prin expunerea tegumentelor la acţiunea radiaţiilor ultraviolete B (expunerea regulată la soare, 20- 30 de minute zilnic sunt suficiente), însă există şi în anumite alimente care o conţin: produsele din pește - hering, somon, ton -, ouă, lactatele îmbogăţite cu vitamina D. Susţine activarea plasmatică a calciului şi a fosforului (minerale importante în promovarea sănătăţii oaselor).

Reducerea nivelului de vitamină D a fost corelată la femei cu creşterea riscului de apariţie a cancerului de sân, de colon, de ovar, cu hipertensiunea arterială şi cu accidente vasculare cerebrale. Femeile cu vârsta peste 51 de ani au un necesar mai crescut și sunt sfătuite să recurgă şi la administrarea suplimentelor conţinând vitamină D şi calciu, pentru ca doză zilnică să fie astfel asigurată.

Vitamina K: legumele frunze precum: spanacul, ştevia, salata, dar şi varza, conopida, broccoli, pătrunjelul, anumite fructe (avocado, kiwi), ulei de soia, ulei de pește. Este o vitamină hidrofobă cu rol în coagulare, în metabolismul osos şi în promovarea sănătăţii vaselor sangvine. Studiile au arătat faptul că există o corelaţie directă între nivelurile scăzute de vitamină K din dietă şi creşterea riscului de apariţie a fracturilor de şold, precum şi reducerea semnificativă a densităţii osoase.

Suplimentarea organismului cu minerale şi vitamine poate fi naturală, cu ajutorul fructelor şi legumelor proaspete, sau artificială, cu ajutorul complexelor de multiminerale şi vitamine disponibile în comerţ.

„Mare atenţie, însă, deoarece administrarea suplimentelor vitaminice asociază riscul de apariţie a unor supradoze şi apariţia unor niveluri toxice”, atrage atenţia medicul specialist.

Nu toate vitaminele au acest risc, dar se recomandă atenţie sporită la administrarea vitaminei A (există hipervitaminoză A), a vitaminei D (hipervitaminoză D), precum şi a unor vitamine din complexul B.

vineri, 25 martie 2011

Efectele radiatiilor asupra organismului



O explozie la o centrală nucleară a avut loc pe 13 martie în Fukushima, Japonia. S-au înregistrat scurgeri de cesiu radioactiv la valori de zeci de ori mai mari decât valorile normale. Anterior exploziei, autorităţile au ordonat evacuarea polulaţiei pe o rază de 10 Km în jurul centralei.


Cantităţi mici de cesiu au fost eliberate în mediu la aproape toate testele de arme nucleare şi unele accidente nucleare , mai ales în cazul dezastrul de la Cernobâl . În 2005, cesiu a fost principala sursă de radiaţii în zona din jurul centralei nucleare de la Cernobâl .

Cesiu este solubil în apă şi chimic toxic chiar şi în cantităţi mici. Comportamentul biologicde cesiu este similar cu cel de potasiu şi rubidiu .

După ce intră în organism, cesiu se distribuie uniform în particule mici prin corp, cu concentraţie mai ridicată, în ţesuturile musculare şi mai mici în oase.

Cel mai mare risc se înregistează la femeile gravide în cazul fătului unde apare retard mental prin afectarea creierului şi avort spontan.

Experimentele cu câini au arătat că o singură doză de aproximativ 44 micrograme/kg de cesiu este letală în termen de trei săptămâni.

Iată care sunt principalele întrebări legate de efectul radiaţiilor radioactive asupra oamenilor, la care BBC încearcă să dea un răspuns.

• Care sunt efectele imediate ale expunerii la radiaţii? Pentru început, senzaţii de ameţeală, vomă, diaree, dureri de cap şi febră. După acestea, poate urma o perioadă fără simptome aparente, dar în care radiaţiile “lucrează” în corp. În cazul expunerii îndelungate, pot apărea leziuni ale organelor interne, care în 50% din cazuri sunt fatale.

• Cum se tratează simptomele imediate? În primul rând, trebuie eliminat orice risc de contaminare suplimentară, prin scoaterea hainelor şi a pantofilor şi spălarea pielii cu apă şi săpun. De asemenea, există medicamente care grăbesc producerea de leucocite (celule albe), care pot “repara” eventualele stricăciuni din măduva oaselor. Alte medicamente protejează organele interne de efectul radiaţiilor.

• Ce impact au radiaţiile asupra sănătăţii? Materialele radioactive au capacitatea de a rupe legăturile dintre atomii şi moleculele care compun ţesutul organelor. Organismul încearcă să refacă aceste legături, însă uneori daunele produse sunt prea mari. Zonele din corp cele mai expuse la radiaţii sunt intestinele şi stomacul, dar şi oasele (a căror măduvă este atacată). Daunele depind de timpul expunerii la radiaţii şi de nivelul acestora.

• Care sunt efectele pe termen lung? Fără îndoială, cancerul. De obicei, când celulele corpului ajung la bătrâneţe sau se strică, se “sinucid”. În cazul cancerului, ele devin “nemuritoare” şi se divid la nesfârşit. Foarte mulţi copii ale căror mame au fost expuse radiaţiilor pe parcursul sarcinii se pot naşte cu malformaţii grave la nivelului cutiei craniene sau a ochilor. De asemenea, ei pot avea dificultăţi de învăţare şi de creştere.

• Sunt copiii expuşi unui risc mai mare? Da, pentru că ei se află în creştere, iar celulele lor se divid mai rapid. După accidentul de la Cernobâl, foarte mulţi copii s-au îmbolnăvit de cancer tiroidian. Asta pentru că radiaţiile conţineau iod radioactiv, care a afectat tiroida.


miercuri, 23 martie 2011

Rozmarinul radioprotector


Foarte important:

- Rose Ox de la Herbalife contine rozmarin.
- Sucul concentrat de Aloe de la Herbalife contine flavonide.
Le gasiti aici :



Prof.univ.dr.Silviu Jipa este unul din intiatorii unui proiect extrem de interesant si de o larga utilitate. Vezi si materialele publicate de noi de curand si adaugand un element esential: profesorul Jipa lucreaza in aceste cercetari in tandem cu prof. Traian Zaharescu. La prima editie a Conferintei internationale pentru materiale ecologice (sesiunea de dimineata, in 25 septemrbie 2008), prof.univ.dr. Silviu Jipa a facut o prezentare si discutat cu specialistii participanti la conferinta despre calitatile de agent radioprotector ale rozmarinului. Iata cateva spicuiri. Lucrarea poate fi consultata deja in amanunt cu toate graficele si masuratorile realizate in publicatiile de specialitate.

Prof.univ.dr. Silviu Jipa: Ce se intampla daca suntem iradiati? Exista o categorie de substante radioprotectoare. Efectul radiatiilor este distructiv, periculos prin formarea radicalilor liberi in tesuturi, in ultima instanta se ajunge la o radio-oxidare lipidica in tesuturi.

Istoricul agentilor radioprotectori a inceput cu amionoacizii folositi in teste de armata americana cand facea testele nucleare in timpul si imediat dupa al doilea Razboi Mondial. Agentii radioprotectori sunt, de fapt, substante anti-oxidante. Plantele ofera o experienta interesanta. Dupa Cernobil s-au efectuat teste cu plante ca Ginko biloba, Ginsengul, menta, in incercarea de stopare a efectelor iradierii.



Descrierea experimentului:
Substantele cu antioxidanti de tip fenolic, flavonoidic, s-au studiat pentru a vedea efecetul antioxidant al extractelor din rozmarin si salvie dupa iradiere. S-a studiat daca nu cumva substantele isi pierd calitatile in conditii de iradiere. Romarinul a fost maruntit inainte de extractie, care s-a realizat la 78 de grade, s-a precitat prin metoda non-solvent, s-a filtrat si s-a aditivat 0,25%. A doua metode de extractie – prin macerare in proportie de 1:10 timp de 5 zile (urmata de filtrare si uscare). A treia metoda – extractie in vas de distilare. S-au luat 12 tipuri diferite de rozmarin, din Austria, Germania, din diverse zone din Romania.

Macerarea duce la inductii mai mari. Antioxidantul obtinut fara tratare termica este mai puternic. Exista insa si alte cauze care afecteaza calitatea anti-oxiandtului – conditiile genetice, conditiile de crestere etc.

S-a studiat apoi spectrul de chemiluminiscenta. Iradierea s-a facut cu radiatie Gamma la 2,5 KGy. S-a testat pentru a se vedea daca nu intervine radioliza, descompunerea antioxidantului sub efectul iradierii.

Prof.univ.dr. Silviu Jipa a fost de acord ca prezentarea in engleza de la aceasta conferinta sa fie accesibila direct cititorilor site-ului Fabrica de bani. O puteti studia aici: http://www.fabricadebani.ro/userfiles/ECOMAT%202008%20SJ.ppt.

Foarte important:

- Rose Ox de la Herbalife contine rozmarin.
- Sucul concentrat de Aloe de la Herbalife contine flavonide.
Le gasiti aici :