Herbalife: Metabolism 101 - YouTube
marți, 27 decembrie 2011
sâmbătă, 17 decembrie 2011
Sănătatea oaselor
Corpul uman are 230 de articulaţii şi 206 oase. Oasele sănătoase sunt esenţiale pentru sănătatea întregului corp, însă întrebaţi-vă sincer: v-aţi gândit vreodată la sănătatea oaselor dvs.?
Este dificil să ne imaginăm scheletul ca un organ cu proprietăţi similare cu ale altor organe, probabil din cauză că oasele sunt solide şi foarte rezistente. Deseori se întâmplă să nu luăm în considerare faptul că oasele noastre au nevoie de îngrijire permanentă. De-a lungul vieţii noastre, oasele se dezvoltă şi se uzează în funcţie de cerinţele corpului.
În primii 30 de ani de viaţă, oasele din corpul uman continuă să se dezvolte şi să crească. Când osul este format şi devine puternic, calciul, cel mai important mineral care se află în oase, este luat din circuitul sanguin pentru a forma un nou os. De aceea, este important să vă asiguraţi consumul zilnic al unei cantităţi suficiente de calciu în această perioadă de creştere a oaselor. S-a demonstrat faptul că administrarea vitaminei D ajută corpul să absoarbă calciul, jucând un rol critic în asigurarea sănătăţii oaselor.
Cu cât înaintăm în vârstă, au loc modificări fizice naturale, modificări ale dietei şi chiar ale stilului de viaţă. Acestea pot avea un impact şi pot chiar altera sănătatea scheletului nostru, ducând într-un final la posibile ruperi ale oaselor. Deficitul de calciu şi de vitamina D, sedentarismul, fumatul şi schimbările hormonale care apar o dată cu vârsta, toate pot afecta densitatea de minerale din oase.
Nu doar oasele dvs. sunt afectate de procesul de îmbătrânire, ci şi încheieturile. Cartilajul care acoperă fin marginile oaselor, creând un liant natural între ele în timp ce mişcâm încheieturile şi membrele, se subţiază pe măsură ce înaintăm în vârstă.
“Menţinerea oaselor sănătoase este importantă la orice vârstă”, notează Luigi Gratton, M.D., vice preşedinte aspecte medicale la Herbalife. Dar, adaugă el, “cantităţile adecvate de calciu şi vitamina D sunt importante pe tot parcursul vieţii, însă mulţi adulţi nu consumă suficienţi nutrienţi de acest fel în mod curent, astfel încăt să îşi asigure nivelul optim”
Pentru a vă menţine oasele şi încheieturile puternice, precum şi pentru a vă mişca fără probleme, ar trebui să urmaţi recomandările de mai jos:
• Consumaţi o cantitate adecvată de calciu şi vitamina D. Produsele lactate sunt surse bogate în aceşti doi nutrienţi
• Dacă nu reuşiţi să vă asiguraţi nivelul optim de calciu şi vitamina D din alimentaţia zilnică, în cazul acesta, sunt necesare suplimente. Asiguraţi-vă că luaţi un supliment care conţine ambii nutrienţi pentru optimizarea absorbţiei de calciu
• Fiţi activi şi includeţi în programul zilnic activităţi care solicită puţin şi oasele şi încheieturile. Astfel de activităţi, cum ar fi plimbarea şi alergarea, ajută la formarea unor oase puternice.
• Păstrarea fermităţii muşchilor este, de asemenea, importantă, deoarece aceştia ajută la preluarea presiunii pe care exercităm asupra încheieturilor. Ridicarea greutăţilor formează muşchi puternici şi oase rezistente.
Este dificil să ne imaginăm scheletul ca un organ cu proprietăţi similare cu ale altor organe, probabil din cauză că oasele sunt solide şi foarte rezistente. Deseori se întâmplă să nu luăm în considerare faptul că oasele noastre au nevoie de îngrijire permanentă. De-a lungul vieţii noastre, oasele se dezvoltă şi se uzează în funcţie de cerinţele corpului.
În primii 30 de ani de viaţă, oasele din corpul uman continuă să se dezvolte şi să crească. Când osul este format şi devine puternic, calciul, cel mai important mineral care se află în oase, este luat din circuitul sanguin pentru a forma un nou os. De aceea, este important să vă asiguraţi consumul zilnic al unei cantităţi suficiente de calciu în această perioadă de creştere a oaselor. S-a demonstrat faptul că administrarea vitaminei D ajută corpul să absoarbă calciul, jucând un rol critic în asigurarea sănătăţii oaselor.
Cu cât înaintăm în vârstă, au loc modificări fizice naturale, modificări ale dietei şi chiar ale stilului de viaţă. Acestea pot avea un impact şi pot chiar altera sănătatea scheletului nostru, ducând într-un final la posibile ruperi ale oaselor. Deficitul de calciu şi de vitamina D, sedentarismul, fumatul şi schimbările hormonale care apar o dată cu vârsta, toate pot afecta densitatea de minerale din oase.
Nu doar oasele dvs. sunt afectate de procesul de îmbătrânire, ci şi încheieturile. Cartilajul care acoperă fin marginile oaselor, creând un liant natural între ele în timp ce mişcâm încheieturile şi membrele, se subţiază pe măsură ce înaintăm în vârstă.
“Menţinerea oaselor sănătoase este importantă la orice vârstă”, notează Luigi Gratton, M.D., vice preşedinte aspecte medicale la Herbalife. Dar, adaugă el, “cantităţile adecvate de calciu şi vitamina D sunt importante pe tot parcursul vieţii, însă mulţi adulţi nu consumă suficienţi nutrienţi de acest fel în mod curent, astfel încăt să îşi asigure nivelul optim”
Pentru a vă menţine oasele şi încheieturile puternice, precum şi pentru a vă mişca fără probleme, ar trebui să urmaţi recomandările de mai jos:
• Consumaţi o cantitate adecvată de calciu şi vitamina D. Produsele lactate sunt surse bogate în aceşti doi nutrienţi
• Dacă nu reuşiţi să vă asiguraţi nivelul optim de calciu şi vitamina D din alimentaţia zilnică, în cazul acesta, sunt necesare suplimente. Asiguraţi-vă că luaţi un supliment care conţine ambii nutrienţi pentru optimizarea absorbţiei de calciu
• Fiţi activi şi includeţi în programul zilnic activităţi care solicită puţin şi oasele şi încheieturile. Astfel de activităţi, cum ar fi plimbarea şi alergarea, ajută la formarea unor oase puternice.
• Păstrarea fermităţii muşchilor este, de asemenea, importantă, deoarece aceştia ajută la preluarea presiunii pe care exercităm asupra încheieturilor. Ridicarea greutăţilor formează muşchi puternici şi oase rezistente.
duminică, 4 decembrie 2011
miercuri, 30 noiembrie 2011
Mierea de albine ucide stafilococul auriu
Oamenii de știinţă neozeelandezi de la Universitatea din Waikato au observat că mierea de albine ajută la eradicarea Stafilococului auriu, rezistent la antibiotice care poate determina infecţii grave.
Proprietăţile antibiotice ale mierii de albine sunt conferite de propolis, o substanţă cu efect similar penicilinei.
Voluntarii participanţi la studiu erau infectaţi cu această bacterie, dar prezentau și răni care întârziau să se vindece. Cercetătorii le-au dat voluntarilor miere atât pe cale internă (câte o lunguriţă pe zi), cât și pe cale externă (le-au tratat rănile). După o săptămână, testele de sânge au arătat că bacteria nu mai exista în sângele voluntarilor, noteaza adevarul.
Un astfel de tratament are rezultate doar în cazul persoanelor care, în prealabil, nu au folosit excesiv antibiotice pentru eradicarea Stafilococului auriu.
Proprietăţile antibiotice ale mierii de albine sunt conferite de propolis, o substanţă cu efect similar penicilinei.
Voluntarii participanţi la studiu erau infectaţi cu această bacterie, dar prezentau și răni care întârziau să se vindece. Cercetătorii le-au dat voluntarilor miere atât pe cale internă (câte o lunguriţă pe zi), cât și pe cale externă (le-au tratat rănile). După o săptămână, testele de sânge au arătat că bacteria nu mai exista în sângele voluntarilor, noteaza adevarul.
Un astfel de tratament are rezultate doar în cazul persoanelor care, în prealabil, nu au folosit excesiv antibiotice pentru eradicarea Stafilococului auriu.
Mai mult de jumătate dintre sortimentele de pâine din România conţin E-uri
Mai mult de jumătate dintre sortimentele de pâine de pe piaţa românească conţin E-uri, arată un studiu realizat de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Mai mult, unele sortimente de pâine ajung să conţină şi până la 8 E-uri. Există totuşi şi variante mai sănătoase, spun specialiştii.
Rezultatele studiului sunt cu atât mai interesante, cu cât pâinea este un produs nelipsit de pe masa românilor. Conform studiilor realizate în domeniu, aproape 90% dintre români mănâncă zilnic pâine.
Mai mult, unele sortimente de pâine ajung să conţină şi până la 8 E-uri. Există totuşi şi variante mai sănătoase, spun specialiştii.
Rezultatele studiului sunt cu atât mai interesante, cu cât pâinea este un produs nelipsit de pe masa românilor. Conform studiilor realizate în domeniu, aproape 90% dintre români mănâncă zilnic pâine.
marți, 29 noiembrie 2011
Noile preturi Herbalife Romania
De curand s-au schimbat preturile produselor Herbalife in Romania.
Noua lista de preturi o gasiti aici: http://www.herbalsan.ro/preturi.pdf.
Puteti trimite comenzi la email: hebalife@herbalsan.ro.
Noua lista de preturi o gasiti aici: http://www.herbalsan.ro/preturi.pdf.
Puteti trimite comenzi la email: hebalife@herbalsan.ro.
sâmbătă, 10 septembrie 2011
Cati pui injectati ai mancat?
Cati pui injectati ai mancat? Ti-ai pus vreodata aceasta problema?
Ti-ai facut analizele in ultimul an? Ai descopeit ceva suspect?
Cristalele de tirozina sunt prezente in analiza urinei?
Sti ca faomoasa carne de pui poate injestata poate sa produca mutatii genetice la nivel de celula?
Iata intrebari la care trebuie sa iti gasesti raspunsul neintarziat!
Apoi, ai nevoie reala de detoxifiere si nutritie celulara.
Herbalife reprezinta o solutie naturista, verificata, de aport de suplimenti nutritivi, cu actiune de detoxifiere si nureitie celulara.
Produse ca Schizandra (sau Rose Ox), Aloe, Formula 1 (shakeul) si faimoasa pastile de nutritie celulara sau activatorul celular (Formula 3), sunt produse obligatorii in nutritia ta zilnica.
Ele te protejeaza, te ajuta si te hranesc!
Ti-ai facut analizele in ultimul an? Ai descopeit ceva suspect?
Cristalele de tirozina sunt prezente in analiza urinei?
Sti ca faomoasa carne de pui poate injestata poate sa produca mutatii genetice la nivel de celula?
Iata intrebari la care trebuie sa iti gasesti raspunsul neintarziat!
Apoi, ai nevoie reala de detoxifiere si nutritie celulara.
Herbalife reprezinta o solutie naturista, verificata, de aport de suplimenti nutritivi, cu actiune de detoxifiere si nureitie celulara.
Produse ca Schizandra (sau Rose Ox), Aloe, Formula 1 (shakeul) si faimoasa pastile de nutritie celulara sau activatorul celular (Formula 3), sunt produse obligatorii in nutritia ta zilnica.
Ele te protejeaza, te ajuta si te hranesc!
luni, 15 august 2011
Supa de morcov
Ingrediente: Unul, doi morcovi, o lingurita orez, cateva picaturi ulei, o ceapa mica sau cateva coji ceapa, un praf de sare.
Se fierb toate acestea (morcovii taiati rondele), apoi se strecoara supa.
In zeama ramasa se adauga doar morcovul pasat, mai putin la inceput, apoi mai mult.
Dupa ce copilul se obisnuieste cu supa, in timp, se adauga toate ingredientele pasate.
Aceasta supa poate sa se transforme in supa de zarzavat in cateva saptamani, adaugand si albitura, dovecel, mai tarziu si cartof, apoi si rosii.
E bine sa gustati supa: daca va place ii va place si bebelusului, daca nu va place, nu ii va placea nici lui.
marți, 31 mai 2011
Din ce alimente extragem vitaminele esenţiale pentru organism
Lipsa vitaminelor din organism poate duce foarte uşor la anemie, osteoporoză, probleme ale tenului şi părului, dar şi la multe alte afecţiuni, atrag atenţia specialiştii Reţelei private de sănătate REGINA MARIA (Realitatea.net)
Nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare
Nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare
Vitaminele sunt substanţe chimice cu rol în procesele vitale ale organismului, fiind enzime care modulează reacţiile intracelulare.
„Foarte important este faptul că nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare”, explică dr. Cătălina Puşcaşu, medic specialist, medicină de familie REGINA MARIA.
Potrivit acesteia, vitaminele sunt extrem de importante în special pentru femei, dat fiind că organismul acestora nu poate sintetiza sau stoca tot timpul vitamine, iar pentru funcţionarea în parametri optimi, prezenţa vitaminelor şi mineralelor este esenţială.
”Organismul unei femei este într-o continuă schimbare, astfel că nevoile unei femei aflate la vârsta la care îşi doreşte un copil sunt total diferite de ale unei femei însărcinate sau ale unei femei aflate la menopauză”, spune dr. Cătălina Puşcaşu.
Vitamina A: caise, morcovi, pepene galben, dovleac. Vitamina A are un rol esenţial în formarea şi menţinerea sănătoasă a oaselor, ţesutului moale (conjunctiv), pielii şi membranelor mucoase, având un important rol antioxidant.
Vitamina C: broccoli, lămâi, grapefruit şi sucul de grapefruit, kiwi, portocale, ardei, cartofi, căpşuni şi roşii. Este o vitamină esenţială fără de care organismul nu poate realiza o serie largă de reacţii metabolice şi care are o bine-cunoscută activitate antioxidantă.
Vitamina C este foarte importantă în procesul de cicatrizare, în lipsa ei rănile se vindecă foarte greu, iar calitatea ţesutului cicatricial este îndoielnică. De asemenea, este esenţială în formarea eritrocitelor, stimulează producţia de noradrenalină (neurotransmiţător esenţial), îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi starea de alertă a organismului.
Vitamina E: ulei de porumb, ulei de pește, ficat de cod, alune, unt de arahide, seminţe de floarea soarelui, germeni de ovăz și margarină. Este cel mai important antioxidant liposolubil şi oferă o protecţie superioară membranei celulare împotrivă oxidărilor. Vitamina E participă alături de alte vitamine la formarea eritrocitelor și încetinirea îmbătrânirii.
Femeile aflate în perioadă fertilă sunt sfătuite să nu exagereze în ceea ce priveşte administrarea suplimentelor de vitamina E. Studiile au demonstrat faptul că o concentraţie mare de vitamina E în organismul matern este asociată cu un risc crescut de apariţie a defectelor cardiace congenitale, în special, dacă dieta a fost prea abundentă în vitamină E în jurul perioadei în care a fost conceput copilul.
Vitamina B6: avocado, banane, mazărea, cereale, carnea, fulgii de ovăz, carnea de pasăre şi seminţele. Ajută la reglarea metabolismului şi stimularea funcţiei cognitive, producţia celulelor roşii ale sângelui şi promovează sănătatea sistemului cardiovascular, în metabolismul hemului.
Vitamina B12: produsele de origine animală - brânză, lapte, ouă, carne, în special ficat, inclusiv peştele şi crustaceele. Este esenţială pentru metabolism, diviziune celulară normală şi sinteză proteică, precum şi pentru reglarea sintezei ADN-ului. Chiar şi la concentraţii uşor sub cele normale, apar simptome precum depresie, astenie, slăbirea memoriei.
Principală consecinţă a deficitului este însă anemia pernicioasă, caracterizată printr-o triadă simptomatică: anemie, tulburări gastrointestinale şi simptome neurologice. Persoanele vegetariene au un risc crescut de a se confrunta cu deficitul acestei vitamine. În situaţia lor medicul poate recomanda anumite suplimente.
Acidul folic: legumele frunze, spanacul, sparanghelul, citricele, pepenii, căpşunile, cerealele fortifiate, mazărea, fasolea, brânzeturile cu mucegai, drojdia, ouăle, organele - în special ficatul. Are un rol esenţial în dezvoltarea sistemului nervos central (sinteză ADN şi ARN) şi protejează împotriva modificărilor genetice care pot stă la bază apariţiei cancerului.
Ajută și la prevenirea anemiei macrocitare şi creşterea nivelurilor homocisteinei, iar în timpul sarcinii previne apariţia defectelor de tub neural şi stimulează dezvoltarea normală a sistemului nervos al fătului. Unele studii au arătat că acidul folic poate chiar să exercite o acţiune protectoare a creierului împotrivă îmbătrânirii.
Vitamina D: organismul uman o poate sintetiza, prin expunerea tegumentelor la acţiunea radiaţiilor ultraviolete B (expunerea regulată la soare, 20- 30 de minute zilnic sunt suficiente), însă există şi în anumite alimente care o conţin: produsele din pește - hering, somon, ton -, ouă, lactatele îmbogăţite cu vitamina D. Susţine activarea plasmatică a calciului şi a fosforului (minerale importante în promovarea sănătăţii oaselor).
Reducerea nivelului de vitamină D a fost corelată la femei cu creşterea riscului de apariţie a cancerului de sân, de colon, de ovar, cu hipertensiunea arterială şi cu accidente vasculare cerebrale. Femeile cu vârsta peste 51 de ani au un necesar mai crescut și sunt sfătuite să recurgă şi la administrarea suplimentelor conţinând vitamină D şi calciu, pentru ca doză zilnică să fie astfel asigurată.
Vitamina K: legumele frunze precum: spanacul, ştevia, salata, dar şi varza, conopida, broccoli, pătrunjelul, anumite fructe (avocado, kiwi), ulei de soia, ulei de pește. Este o vitamină hidrofobă cu rol în coagulare, în metabolismul osos şi în promovarea sănătăţii vaselor sangvine. Studiile au arătat faptul că există o corelaţie directă între nivelurile scăzute de vitamină K din dietă şi creşterea riscului de apariţie a fracturilor de şold, precum şi reducerea semnificativă a densităţii osoase.
Suplimentarea organismului cu minerale şi vitamine poate fi naturală, cu ajutorul fructelor şi legumelor proaspete, sau artificială, cu ajutorul complexelor de multiminerale şi vitamine disponibile în comerţ.
„Mare atenţie, însă, deoarece administrarea suplimentelor vitaminice asociază riscul de apariţie a unor supradoze şi apariţia unor niveluri toxice”, atrage atenţia medicul specialist.
Nu toate vitaminele au acest risc, dar se recomandă atenţie sporită la administrarea vitaminei A (există hipervitaminoză A), a vitaminei D (hipervitaminoză D), precum şi a unor vitamine din complexul B.
Nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare
Nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare
Vitaminele sunt substanţe chimice cu rol în procesele vitale ale organismului, fiind enzime care modulează reacţiile intracelulare.
„Foarte important este faptul că nicio vitamină nu o poate substitui pe cealaltă, fiecare având un rol bine definit în procesele celulare”, explică dr. Cătălina Puşcaşu, medic specialist, medicină de familie REGINA MARIA.
Potrivit acesteia, vitaminele sunt extrem de importante în special pentru femei, dat fiind că organismul acestora nu poate sintetiza sau stoca tot timpul vitamine, iar pentru funcţionarea în parametri optimi, prezenţa vitaminelor şi mineralelor este esenţială.
”Organismul unei femei este într-o continuă schimbare, astfel că nevoile unei femei aflate la vârsta la care îşi doreşte un copil sunt total diferite de ale unei femei însărcinate sau ale unei femei aflate la menopauză”, spune dr. Cătălina Puşcaşu.
Vitamina A: caise, morcovi, pepene galben, dovleac. Vitamina A are un rol esenţial în formarea şi menţinerea sănătoasă a oaselor, ţesutului moale (conjunctiv), pielii şi membranelor mucoase, având un important rol antioxidant.
Vitamina C: broccoli, lămâi, grapefruit şi sucul de grapefruit, kiwi, portocale, ardei, cartofi, căpşuni şi roşii. Este o vitamină esenţială fără de care organismul nu poate realiza o serie largă de reacţii metabolice şi care are o bine-cunoscută activitate antioxidantă.
Vitamina C este foarte importantă în procesul de cicatrizare, în lipsa ei rănile se vindecă foarte greu, iar calitatea ţesutului cicatricial este îndoielnică. De asemenea, este esenţială în formarea eritrocitelor, stimulează producţia de noradrenalină (neurotransmiţător esenţial), îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi starea de alertă a organismului.
Vitamina E: ulei de porumb, ulei de pește, ficat de cod, alune, unt de arahide, seminţe de floarea soarelui, germeni de ovăz și margarină. Este cel mai important antioxidant liposolubil şi oferă o protecţie superioară membranei celulare împotrivă oxidărilor. Vitamina E participă alături de alte vitamine la formarea eritrocitelor și încetinirea îmbătrânirii.
Femeile aflate în perioadă fertilă sunt sfătuite să nu exagereze în ceea ce priveşte administrarea suplimentelor de vitamina E. Studiile au demonstrat faptul că o concentraţie mare de vitamina E în organismul matern este asociată cu un risc crescut de apariţie a defectelor cardiace congenitale, în special, dacă dieta a fost prea abundentă în vitamină E în jurul perioadei în care a fost conceput copilul.
Vitamina B6: avocado, banane, mazărea, cereale, carnea, fulgii de ovăz, carnea de pasăre şi seminţele. Ajută la reglarea metabolismului şi stimularea funcţiei cognitive, producţia celulelor roşii ale sângelui şi promovează sănătatea sistemului cardiovascular, în metabolismul hemului.
Vitamina B12: produsele de origine animală - brânză, lapte, ouă, carne, în special ficat, inclusiv peştele şi crustaceele. Este esenţială pentru metabolism, diviziune celulară normală şi sinteză proteică, precum şi pentru reglarea sintezei ADN-ului. Chiar şi la concentraţii uşor sub cele normale, apar simptome precum depresie, astenie, slăbirea memoriei.
Principală consecinţă a deficitului este însă anemia pernicioasă, caracterizată printr-o triadă simptomatică: anemie, tulburări gastrointestinale şi simptome neurologice. Persoanele vegetariene au un risc crescut de a se confrunta cu deficitul acestei vitamine. În situaţia lor medicul poate recomanda anumite suplimente.
Acidul folic: legumele frunze, spanacul, sparanghelul, citricele, pepenii, căpşunile, cerealele fortifiate, mazărea, fasolea, brânzeturile cu mucegai, drojdia, ouăle, organele - în special ficatul. Are un rol esenţial în dezvoltarea sistemului nervos central (sinteză ADN şi ARN) şi protejează împotriva modificărilor genetice care pot stă la bază apariţiei cancerului.
Ajută și la prevenirea anemiei macrocitare şi creşterea nivelurilor homocisteinei, iar în timpul sarcinii previne apariţia defectelor de tub neural şi stimulează dezvoltarea normală a sistemului nervos al fătului. Unele studii au arătat că acidul folic poate chiar să exercite o acţiune protectoare a creierului împotrivă îmbătrânirii.
Vitamina D: organismul uman o poate sintetiza, prin expunerea tegumentelor la acţiunea radiaţiilor ultraviolete B (expunerea regulată la soare, 20- 30 de minute zilnic sunt suficiente), însă există şi în anumite alimente care o conţin: produsele din pește - hering, somon, ton -, ouă, lactatele îmbogăţite cu vitamina D. Susţine activarea plasmatică a calciului şi a fosforului (minerale importante în promovarea sănătăţii oaselor).
Reducerea nivelului de vitamină D a fost corelată la femei cu creşterea riscului de apariţie a cancerului de sân, de colon, de ovar, cu hipertensiunea arterială şi cu accidente vasculare cerebrale. Femeile cu vârsta peste 51 de ani au un necesar mai crescut și sunt sfătuite să recurgă şi la administrarea suplimentelor conţinând vitamină D şi calciu, pentru ca doză zilnică să fie astfel asigurată.
Vitamina K: legumele frunze precum: spanacul, ştevia, salata, dar şi varza, conopida, broccoli, pătrunjelul, anumite fructe (avocado, kiwi), ulei de soia, ulei de pește. Este o vitamină hidrofobă cu rol în coagulare, în metabolismul osos şi în promovarea sănătăţii vaselor sangvine. Studiile au arătat faptul că există o corelaţie directă între nivelurile scăzute de vitamină K din dietă şi creşterea riscului de apariţie a fracturilor de şold, precum şi reducerea semnificativă a densităţii osoase.
Suplimentarea organismului cu minerale şi vitamine poate fi naturală, cu ajutorul fructelor şi legumelor proaspete, sau artificială, cu ajutorul complexelor de multiminerale şi vitamine disponibile în comerţ.
„Mare atenţie, însă, deoarece administrarea suplimentelor vitaminice asociază riscul de apariţie a unor supradoze şi apariţia unor niveluri toxice”, atrage atenţia medicul specialist.
Nu toate vitaminele au acest risc, dar se recomandă atenţie sporită la administrarea vitaminei A (există hipervitaminoză A), a vitaminei D (hipervitaminoză D), precum şi a unor vitamine din complexul B.
vineri, 25 martie 2011
Efectele radiatiilor asupra organismului
O explozie la o centrală nucleară a avut loc pe 13 martie în Fukushima, Japonia. S-au înregistrat scurgeri de cesiu radioactiv la valori de zeci de ori mai mari decât valorile normale. Anterior exploziei, autorităţile au ordonat evacuarea polulaţiei pe o rază de 10 Km în jurul centralei.
Cantităţi mici de cesiu au fost eliberate în mediu la aproape toate testele de arme nucleare şi unele accidente nucleare , mai ales în cazul dezastrul de la Cernobâl . În 2005, cesiu a fost principala sursă de radiaţii în zona din jurul centralei nucleare de la Cernobâl .
Cesiu este solubil în apă şi chimic toxic chiar şi în cantităţi mici. Comportamentul biologicde cesiu este similar cu cel de potasiu şi rubidiu .
După ce intră în organism, cesiu se distribuie uniform în particule mici prin corp, cu concentraţie mai ridicată, în ţesuturile musculare şi mai mici în oase.
Cel mai mare risc se înregistează la femeile gravide în cazul fătului unde apare retard mental prin afectarea creierului şi avort spontan.
Experimentele cu câini au arătat că o singură doză de aproximativ 44 micrograme/kg de cesiu este letală în termen de trei săptămâni.
Iată care sunt principalele întrebări legate de efectul radiaţiilor radioactive asupra oamenilor, la care BBC încearcă să dea un răspuns.
• Care sunt efectele imediate ale expunerii la radiaţii? Pentru început, senzaţii de ameţeală, vomă, diaree, dureri de cap şi febră. După acestea, poate urma o perioadă fără simptome aparente, dar în care radiaţiile “lucrează” în corp. În cazul expunerii îndelungate, pot apărea leziuni ale organelor interne, care în 50% din cazuri sunt fatale.
• Cum se tratează simptomele imediate? În primul rând, trebuie eliminat orice risc de contaminare suplimentară, prin scoaterea hainelor şi a pantofilor şi spălarea pielii cu apă şi săpun. De asemenea, există medicamente care grăbesc producerea de leucocite (celule albe), care pot “repara” eventualele stricăciuni din măduva oaselor. Alte medicamente protejează organele interne de efectul radiaţiilor.
• Ce impact au radiaţiile asupra sănătăţii? Materialele radioactive au capacitatea de a rupe legăturile dintre atomii şi moleculele care compun ţesutul organelor. Organismul încearcă să refacă aceste legături, însă uneori daunele produse sunt prea mari. Zonele din corp cele mai expuse la radiaţii sunt intestinele şi stomacul, dar şi oasele (a căror măduvă este atacată). Daunele depind de timpul expunerii la radiaţii şi de nivelul acestora.
• Care sunt efectele pe termen lung? Fără îndoială, cancerul. De obicei, când celulele corpului ajung la bătrâneţe sau se strică, se “sinucid”. În cazul cancerului, ele devin “nemuritoare” şi se divid la nesfârşit. Foarte mulţi copii ale căror mame au fost expuse radiaţiilor pe parcursul sarcinii se pot naşte cu malformaţii grave la nivelului cutiei craniene sau a ochilor. De asemenea, ei pot avea dificultăţi de învăţare şi de creştere.
• Sunt copiii expuşi unui risc mai mare? Da, pentru că ei se află în creştere, iar celulele lor se divid mai rapid. După accidentul de la Cernobâl, foarte mulţi copii s-au îmbolnăvit de cancer tiroidian. Asta pentru că radiaţiile conţineau iod radioactiv, care a afectat tiroida.
miercuri, 23 martie 2011
Rozmarinul radioprotector
Foarte important:
- Rose Ox de la Herbalife contine rozmarin.
- Sucul concentrat de Aloe de la Herbalife contine flavonide.
Le gasiti aici :
Prof.univ.dr.Silviu Jipa este unul din intiatorii unui proiect extrem de interesant si de o larga utilitate. Vezi si materialele publicate de noi de curand si adaugand un element esential: profesorul Jipa lucreaza in aceste cercetari in tandem cu prof. Traian Zaharescu. La prima editie a Conferintei internationale pentru materiale ecologice (sesiunea de dimineata, in 25 septemrbie 2008), prof.univ.dr. Silviu Jipa a facut o prezentare si discutat cu specialistii participanti la conferinta despre calitatile de agent radioprotector ale rozmarinului. Iata cateva spicuiri. Lucrarea poate fi consultata deja in amanunt cu toate graficele si masuratorile realizate in publicatiile de specialitate.
Prof.univ.dr. Silviu Jipa: Ce se intampla daca suntem iradiati? Exista o categorie de substante radioprotectoare. Efectul radiatiilor este distructiv, periculos prin formarea radicalilor liberi in tesuturi, in ultima instanta se ajunge la o radio-oxidare lipidica in tesuturi.
Istoricul agentilor radioprotectori a inceput cu amionoacizii folositi in teste de armata americana cand facea testele nucleare in timpul si imediat dupa al doilea Razboi Mondial. Agentii radioprotectori sunt, de fapt, substante anti-oxidante. Plantele ofera o experienta interesanta. Dupa Cernobil s-au efectuat teste cu plante ca Ginko biloba, Ginsengul, menta, in incercarea de stopare a efectelor iradierii.
Descrierea experimentului:
Substantele cu antioxidanti de tip fenolic, flavonoidic, s-au studiat pentru a vedea efecetul antioxidant al extractelor din rozmarin si salvie dupa iradiere. S-a studiat daca nu cumva substantele isi pierd calitatile in conditii de iradiere. Romarinul a fost maruntit inainte de extractie, care s-a realizat la 78 de grade, s-a precitat prin metoda non-solvent, s-a filtrat si s-a aditivat 0,25%. A doua metode de extractie – prin macerare in proportie de 1:10 timp de 5 zile (urmata de filtrare si uscare). A treia metoda – extractie in vas de distilare. S-au luat 12 tipuri diferite de rozmarin, din Austria, Germania, din diverse zone din Romania.
Macerarea duce la inductii mai mari. Antioxidantul obtinut fara tratare termica este mai puternic. Exista insa si alte cauze care afecteaza calitatea anti-oxiandtului – conditiile genetice, conditiile de crestere etc.
S-a studiat apoi spectrul de chemiluminiscenta. Iradierea s-a facut cu radiatie Gamma la 2,5 KGy. S-a testat pentru a se vedea daca nu intervine radioliza, descompunerea antioxidantului sub efectul iradierii.
Prof.univ.dr. Silviu Jipa a fost de acord ca prezentarea in engleza de la aceasta conferinta sa fie accesibila direct cititorilor site-ului Fabrica de bani. O puteti studia aici: http://www.fabricadebani.ro/userfiles/ECOMAT%202008%20SJ.ppt.
Foarte important:
- Rose Ox de la Herbalife contine rozmarin.
- Sucul concentrat de Aloe de la Herbalife contine flavonide.
Le gasiti aici :
miercuri, 23 februarie 2011
10 beneficii ale pătrunjelului
Verdeaţa nu trebuie tăiată de pe lista ta de cumpărături pentru că este un izvor de vitamine şi minerale necesare pentru sănătatea organismului.
Potrivit medicului nutriţionist britanic Giliian McKeith, citat de eva.ro, pătrunjelul este format din proteine (20%), flavonoide (întreţin membranele celulelor sângelui, au rol de antioxidant), uleiuri esenţiale, fier, calciu, fosfor, mangan, inositol, sulf, vitamina K, betacaroten şi, în special, vitamina C.
Pe langa faptul ca ofera substante nutritive esentiale, echilibreaza si stimuleaza energia organelor, imbunatatindu-le capacitatea de asimilare si utilizare a nutrientilor, patrunjelul:
1. Ajută splina şi stomacul, îmbunătăţind digestia şi prevenind astfel balonările şi indigestia. Grăsimile şi proteinele sunt mai uşor digerate.
2. Ajută ficatul, hrănind astfel sângele şi fluidele corpului.
3. Ajută rinichii, ajutând la dizolvarea pietrelor la rinichi.
5. Ajută uterul, îmbunătăţeşte nivelul de estrogen şi reface circulaţia sangvină a uterului.
6. Stimulează sistemul imunitar, datorită conţinutului extrem de bogat în vitamina C, betacaroten, vitamina B12, clorofilă şi acizi graşi esenţiali.
7. Previne retenţia de apă în ţesuturi.
8. Purifică sângele şi contribuie la detoxifierea organismului.
9. Stimulează funcţia tiroidiană.
10. Are proprietăţi laxative. În cazurile de constipaţie acţioneaza blând, fără efecte secundare.
Potrivit medicului nutriţionist britanic Giliian McKeith, citat de eva.ro, pătrunjelul este format din proteine (20%), flavonoide (întreţin membranele celulelor sângelui, au rol de antioxidant), uleiuri esenţiale, fier, calciu, fosfor, mangan, inositol, sulf, vitamina K, betacaroten şi, în special, vitamina C.
Pe langa faptul ca ofera substante nutritive esentiale, echilibreaza si stimuleaza energia organelor, imbunatatindu-le capacitatea de asimilare si utilizare a nutrientilor, patrunjelul:
1. Ajută splina şi stomacul, îmbunătăţind digestia şi prevenind astfel balonările şi indigestia. Grăsimile şi proteinele sunt mai uşor digerate.
2. Ajută ficatul, hrănind astfel sângele şi fluidele corpului.
3. Ajută rinichii, ajutând la dizolvarea pietrelor la rinichi.
5. Ajută uterul, îmbunătăţeşte nivelul de estrogen şi reface circulaţia sangvină a uterului.
6. Stimulează sistemul imunitar, datorită conţinutului extrem de bogat în vitamina C, betacaroten, vitamina B12, clorofilă şi acizi graşi esenţiali.
7. Previne retenţia de apă în ţesuturi.
8. Purifică sângele şi contribuie la detoxifierea organismului.
9. Stimulează funcţia tiroidiană.
10. Are proprietăţi laxative. În cazurile de constipaţie acţioneaza blând, fără efecte secundare.
sâmbătă, 19 februarie 2011
Infometarea poate duce la obezitate
Genele contribuie in proportie de 25-40% la aparitia obezitatii, ele putand influenta apetitul, felul in care organismul arde grasimile si modul in care acesta absoarbe substantele nutritive. Asta nu inseamna ca persoanele predispuse la obezitate nu pot controla factorii genetici.
Cele mai bune metode de mentinere a greutatii sunt dieta si miscarea, spune dr. Tiberiu Mogos, nutritionist la Institutul de nutritie si boli metabolice "Nicolae Paulescu", din Bucuresti.
Predispozitia la ingrasare poate fi controlata prin alimentatie
Genele contribuie in proportie de 25-40% la aparitia obezitatii, ele putand influenta apetitul, felul in care organismul arde grasimile si modul in care acesta absoarbe substantele nutritive. Asta nu inseamna ca persoanele predispuse la obezitate nu pot controla factorii genetici. "Cele mai bune metode de mentinere a greutatii sunt dieta si miscarea", spune dr. Tiberiu Mogos, nutritionist la Institutul de nutritie si boli metabolice "Nicolae Paulescu", din Bucuresti.
Mancarea tip fast-food are mai multe calorii
Meniurile trebuie sa fie echilibrate, sa contina alimente diversificate si cat mai putine produse tip fast-food, paste, cartofi prajiti, dulciuri, acestea fiind de aproape doua ori mai bogate in calorii decat mancarurile gatite. "In niciun caz nu trebuie adoptate dietele drastice. Infometarea poate duce, in final, la ingrasare", a adaugat dr. Mogos.
Daca nivelul de activitate fizica nu este suficient pentru arderea energiei acumulate in plus, grasimea ingerata va fi depozitata ca grasime corporala. Sunt eficiente macar 20-30 de minute de sport pe zi.
Diagnosticul obezitatii se pune matematic
Obezitatea apare cand echilibrul energetic are de suferit, adica numarul de calorii consumate este mai mare decat energia cheltuita, si poate fi masurat, prin diverse mijloace, inclusiv indicele de masa corporala.
Acesta se calculeaza facand raportul dintre numarul de kilograme si patratul inaltimii. Persoanele sanatoase au indicele de masa corporala intre 18.5 si 25, iar la supraponderali acesta se situeaza intre 25 si 30. La consultul medical pentru stabilirea gradului de obezitate, facut la specialistul nutritionist sau endocrinolog, vor fi analizate si antecedentele familiale pe probleme de greutate, deprinderile alimentare, factorii sociali, de mediu si psihologici. Se vor mai masura circumferinta taliei, presiunea arteriala, nivelul lipidelor si al glucozei din sange.
Tot mai multi copii obezi
Anual, se inregistreaza 400.000 de cazuri noi de copii obezi
> Rata obezitatii la barbatii adulti variaza intre 10% si 27%
> Rata obezitatii la femeile adulte este in jur de 38%
> La femei, grasimea predomina pe partea de jos a corpului, pe fese si coapse
> La barbati, pe partea de sus a corpului si pe abdomen Acestea sunt rezultatele unui studiu publicat de revista "International Obesity Task Force".
Slabiti usor cu schema 3-2-1 !
Cele mai bune metode de mentinere a greutatii sunt dieta si miscarea, spune dr. Tiberiu Mogos, nutritionist la Institutul de nutritie si boli metabolice "Nicolae Paulescu", din Bucuresti.
Predispozitia la ingrasare poate fi controlata prin alimentatie
Genele contribuie in proportie de 25-40% la aparitia obezitatii, ele putand influenta apetitul, felul in care organismul arde grasimile si modul in care acesta absoarbe substantele nutritive. Asta nu inseamna ca persoanele predispuse la obezitate nu pot controla factorii genetici. "Cele mai bune metode de mentinere a greutatii sunt dieta si miscarea", spune dr. Tiberiu Mogos, nutritionist la Institutul de nutritie si boli metabolice "Nicolae Paulescu", din Bucuresti.
Mancarea tip fast-food are mai multe calorii
Meniurile trebuie sa fie echilibrate, sa contina alimente diversificate si cat mai putine produse tip fast-food, paste, cartofi prajiti, dulciuri, acestea fiind de aproape doua ori mai bogate in calorii decat mancarurile gatite. "In niciun caz nu trebuie adoptate dietele drastice. Infometarea poate duce, in final, la ingrasare", a adaugat dr. Mogos.
Daca nivelul de activitate fizica nu este suficient pentru arderea energiei acumulate in plus, grasimea ingerata va fi depozitata ca grasime corporala. Sunt eficiente macar 20-30 de minute de sport pe zi.
Diagnosticul obezitatii se pune matematic
Obezitatea apare cand echilibrul energetic are de suferit, adica numarul de calorii consumate este mai mare decat energia cheltuita, si poate fi masurat, prin diverse mijloace, inclusiv indicele de masa corporala.
Acesta se calculeaza facand raportul dintre numarul de kilograme si patratul inaltimii. Persoanele sanatoase au indicele de masa corporala intre 18.5 si 25, iar la supraponderali acesta se situeaza intre 25 si 30. La consultul medical pentru stabilirea gradului de obezitate, facut la specialistul nutritionist sau endocrinolog, vor fi analizate si antecedentele familiale pe probleme de greutate, deprinderile alimentare, factorii sociali, de mediu si psihologici. Se vor mai masura circumferinta taliei, presiunea arteriala, nivelul lipidelor si al glucozei din sange.
Tot mai multi copii obezi
Anual, se inregistreaza 400.000 de cazuri noi de copii obezi
> Rata obezitatii la barbatii adulti variaza intre 10% si 27%
> Rata obezitatii la femeile adulte este in jur de 38%
> La femei, grasimea predomina pe partea de jos a corpului, pe fese si coapse
> La barbati, pe partea de sus a corpului si pe abdomen Acestea sunt rezultatele unui studiu publicat de revista "International Obesity Task Force".
Slabiti usor cu schema 3-2-1 !
joi, 17 februarie 2011
Ce ascunde pofta de mâncare exagerată
Pofta exagerată de mâncare este rezultatul unei greşite gestionări a consumului de alimente, explică doctorul Gheorghe Mencinicopschi. Sari peste micul dejun? Atunci, inevitabil vei constata o poftă de mâncare exagerată la prânz şi cină.
Pofta de dulce. S-ar putea să suferim de o carenţă de crom şi magneziu. Cromul este necesar pentru producerea factorului de toleranţă la glucoză, care este absolut necesar pentru funcţionarea normală a hormonului hipoglicemiant – insulina, explică specialistul Gheorghe Mencinicopschi pentru eva.ro.
Pofta de sărat. Cei care poftesc frecvent la alimente sărate s-ar putea să sufere de hipertensiune arterială sa de deshidratare cronică. Pofta de sărat poate indica şi o lipsă de calciu şi potasiu.
Pofta de carne. Scăderea rezervelor de proteine, în special a masei musculare, atunci când suntem suprasolicitaţi fizic şi psihic, în cazul în care nu consumăm carne, ouă, lactate, poate determina pofta de carne. În aceste situaţii ar fi de preferat să adoptăm o dietă diversificată din care să facă parte în special carnea de peşte, carnea de pui (ecologic sau de curte), ouăle (ecologice sau de curte), carnea roşie ecologică, dar şi urda, quinoa, amarantul.
Pofta de fructe reprezintă, în general, expresia carenţelor de enzime alimentare, vitamine, minerale şi fitochimicale (non-nutrienţi). Fructele crude vor fi consumate numai între mese, pe stomacul gol, fără a fi asociate cu nicio altă categorie de alimente: legume, leguminoase, carne, lapte, ouă, grăsimi, cereale.
Pofta de cafea poate trăda o lipsă de sulf şi fier. Surse bune de sulf sunt carnea, peştele, ouăle, lactatele, varza, broccoli, conopida, cerealele integrale, germenii proaspeţi de grâu, lintea, năutul, ceapa, usturoiul (alicină). Fierul se găseşte în organe de animale, carne, ouă, ciuperci, pătrunjel frunze, boia de ardei, cacao-ciocolată neagră, etc.
Sursa: realitatea.net
Pofta de dulce. S-ar putea să suferim de o carenţă de crom şi magneziu. Cromul este necesar pentru producerea factorului de toleranţă la glucoză, care este absolut necesar pentru funcţionarea normală a hormonului hipoglicemiant – insulina, explică specialistul Gheorghe Mencinicopschi pentru eva.ro.
Pofta de sărat. Cei care poftesc frecvent la alimente sărate s-ar putea să sufere de hipertensiune arterială sa de deshidratare cronică. Pofta de sărat poate indica şi o lipsă de calciu şi potasiu.
Pofta de carne. Scăderea rezervelor de proteine, în special a masei musculare, atunci când suntem suprasolicitaţi fizic şi psihic, în cazul în care nu consumăm carne, ouă, lactate, poate determina pofta de carne. În aceste situaţii ar fi de preferat să adoptăm o dietă diversificată din care să facă parte în special carnea de peşte, carnea de pui (ecologic sau de curte), ouăle (ecologice sau de curte), carnea roşie ecologică, dar şi urda, quinoa, amarantul.
Pofta de fructe reprezintă, în general, expresia carenţelor de enzime alimentare, vitamine, minerale şi fitochimicale (non-nutrienţi). Fructele crude vor fi consumate numai între mese, pe stomacul gol, fără a fi asociate cu nicio altă categorie de alimente: legume, leguminoase, carne, lapte, ouă, grăsimi, cereale.
Pofta de cafea poate trăda o lipsă de sulf şi fier. Surse bune de sulf sunt carnea, peştele, ouăle, lactatele, varza, broccoli, conopida, cerealele integrale, germenii proaspeţi de grâu, lintea, năutul, ceapa, usturoiul (alicină). Fierul se găseşte în organe de animale, carne, ouă, ciuperci, pătrunjel frunze, boia de ardei, cacao-ciocolată neagră, etc.
Sursa: realitatea.net
marți, 8 februarie 2011
Ciocolata neagră conţine cel mai mare nivel de antioxidanţi
Un studiu american a demonstrat că pudra de cacao şi ciocolata neagră conţin un nivel mult mai ridicat de antioxidanţi decât cel găsit în sucurile proaspete de rodie, afine şi alte fructe, citează Agerpres din dailymail.co.uk.
Oamenii de ştiinţă de la Centrul de cercetări al companiei Hershey din SUA au examinat conţinutul de flavonoide şi polifenoli din pudra de cacao şi sucurile mai multor fructe, iar reuzultatul experimentului a fost în favoarea iubitorilor de ciocolată.
Se pare că pudra de cacao conţine cea mai mare concentraţie de antioxidanţi dintre produsele testate, dar că aceasta îşi pierde din proprietăţi când este supusă prelucrării termice.
Chiar dacă sunt cunoscute proprietăţile terapeutice ale ciocolatei, nutriţioniştii recomandă consumul moderat de ciocolată, deoarece din cauza nivelului ridicat de zahăr din aceste produse pot apărea dezechilibre în metabolismul consumatorilor.
De asemenea, ciocolata neagră nu este folosită doar pentru a reduce apariţia bolilor de inimă, ci şi agresivitatea. Cercetătorii de la Universitatea Kentuky din SUA au descoperit această nouă proprietate a ciocolatei şi susţin că iubitorii de ciocolată sunt mult mai calmi şi toleranţi decât aceia care nu preferă ciocolata.
Preluare Realitatea.net
Oamenii de ştiinţă de la Centrul de cercetări al companiei Hershey din SUA au examinat conţinutul de flavonoide şi polifenoli din pudra de cacao şi sucurile mai multor fructe, iar reuzultatul experimentului a fost în favoarea iubitorilor de ciocolată.
Se pare că pudra de cacao conţine cea mai mare concentraţie de antioxidanţi dintre produsele testate, dar că aceasta îşi pierde din proprietăţi când este supusă prelucrării termice.
Chiar dacă sunt cunoscute proprietăţile terapeutice ale ciocolatei, nutriţioniştii recomandă consumul moderat de ciocolată, deoarece din cauza nivelului ridicat de zahăr din aceste produse pot apărea dezechilibre în metabolismul consumatorilor.
De asemenea, ciocolata neagră nu este folosită doar pentru a reduce apariţia bolilor de inimă, ci şi agresivitatea. Cercetătorii de la Universitatea Kentuky din SUA au descoperit această nouă proprietate a ciocolatei şi susţin că iubitorii de ciocolată sunt mult mai calmi şi toleranţi decât aceia care nu preferă ciocolata.
Preluare Realitatea.net
sâmbătă, 1 ianuarie 2011
Strawberry Banana
2 linguri Formula 1 aroma de Fructe de padure
200 ml suc de portocale
5-6 capsuni inghetate
1/2 banana
cuburi de gheata
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
